27 May 2009

Same old shit

Obiceiul este tot. Obisnuinta ne strica la fel de bine cum ne-ar putea repara apoi, totul e sa vrem sa ne aducem in scena si dezvatul. Stim cu totii ce usor si placut e sa ne obisnuim cu lucrurile care ne mangaie sufletul, dar numai unii dintre noi stim ce greu e sa te obisnuiesti cu un lucru pe care trebuie sa-l faci, dar nu-ti place. Mai curand cedezi decat sa inaintezi.
De doua saptamani am reusit sa ma obisnuiesc cu ce nu-mi place, dar e necesar desi au existat multe clipe in care vroiam sa renunt. Intr-adevar lupta cu tine insuti e cea mai grea, sa poti alege ce stii ca-ti face bine, dar nu-ti place si sa dai deoparte ce-ti place, dar iti aduce si rau. Bine ca mai exista si ceva care-ti face placere si niciun rau in cazul meu si mai e si necesar: dragostea.

14 May 2009

Love defies all logic

Ma uimeste mai nou perseverenta unora de a-si face singuri rau in fiecare zi, facand acelasi lucru, care oricum nu le serveste la nimic, dar asta e tre sa am si eu motive de compasiune nu?
In mod normal perseverenta e un lucru pozitiv, doar ca atunci cand insisti in a face un lucru care nu-ti ofera niciun rezultat pozitiv, dimpotriva te intristeaza, ma intreb la ce-ti mai este buna ambitia aia nemasurata, care te caracterizeaza? Cu siguranta nu la un prezent si viitor fericit.
Cum o fi sa traiesti zi de zi in trecut? Banuiesc ca te doare destul de rau. Sa o tot urmaresti, sa vezi ce mai scrie, constient ca nu-ti poti schimba prezentul facand asta; dar daca esti prea curios si/sau vrei sa-ti faci rau be my guest.
In alta ordine de idei traiesc intr-o continua stare de spirit fericita, datorita celui mai potrivit, minunat, iubitor om de pe planeta asta pentru mine,caruia ii multumesc ca face parte din viata mea zi de zi, toate astea fiind rezultatul unei gandiri pozitive si a unor planuri de vacanta superbe, dar mai ales unui destin neasteptat de bun.

7 May 2009

Dreptul la timp

Tu ai un fel de paradis al tau in care nu se spun cuvinte.Uneori se misca dintr-un brat si cateva frunze iti cad inainte.Cu ovalul fetei se sta inclinat spre o lumina venind dintr-o parte cu mult galben in ea si multa lene,cu trambuline pentru saritorii in moarte.Tu ai un fel al tau senin De-a ridica orasele ca norii, si de-a muta secundele mereu pe marginea de Sud a orei, cand aerul devine mov si rece si harta serii fara margini, si-abia mai pot ramane-n viata mai respirand, cu ochii lungi, imagini.
Autor: Nichita Stanescu

4 May 2009

Din carti

"Oamenii care iubesc o singura data in viata sunt cu adevarat niste oameni superficiali. Ceea ce ei numesc loialitate si fidelitate eu numesc fie letargia obisnuintei, fie lipsa de imaginatie. "
"Motivul pentru care ne place sa ii credem pe altii atat de buni este ca ne este teama pentru noi insine. Baza optimismului este frica."

"Toate lucrurile minunate vin pe neasteptate. Si totusi, pare ca acesta este lucrul pentru care am asteptat toata viata."

30 April 2009

Tu cu tine

Cred ca cel mai important la un moment dat, daca nu in toate momentele, e cum te simti tu cu tine. Relatia ta cu tine, cu interiorul tau e vitala pentru felul in care-ti desfasori actiunile, caci daca esti certat cu tine insuti de cand nici tu nu-ti mai amintesti e clar ca lucrul asta se revarsa si asupra comportamentului tau exterior cu lumea. Ca sa nu-i acorzi timp interiorului tau, te maschezi si din motiv daunator pentru actiunile tale, te transformi in victima, acuzandu-i pe cei din jur.
Ti-ar fi mai usor sa alegi calea cea mai simpla, dar esti om, in concluzie alegi sa te complici de dragul jocului si a alungarii plictisului.
Azi era sa pierzi, dar in ultimul moment ti s-a mai dat o sansa si sa zicem ca ai castigat, desi totul e incert.
Maine stii ca o sa castigi inca un lucru de suflet, caci e suficient sa vrei tu, acum depinde daca soarta-ti va fi favorabila, caci vremea cica ar fi :)

29 April 2009

Revarsare tacita

Tacerea are un fel al ei de-a fi. Poate fi o clipa de inmarmurire cand primesti confirmarea unui lucru pe care il intuiai sau la fel de bine poate lua forma unui oftat interior cand primesti confirmarea unui sentiment fericit. Tacerea e totul nespus. E interiorul tau din care dai afara doar franturi din tine, deseori cosmetizate, conform conjuncturilor care te fac sa te pierzi. Poate ca uneori te simti mai sigur pe tine ca individ cand ceilalti iti accepta tacerea, insa ai momente in care ai vrea sa fii chestionat, sa ti se arate interes pentru tine, pentru tacerile mascate. Tacerea iti deschide apetitul pentru a dezvalui alte taceri, dar esti prins in jocul pe care ti l-ai ales, fara posibilitatea de a renunta la el. E drept ca esti fericita cand esti tacuta, la fel de bine cum esti trista cand taci prea mult. Ai putea alege calea de mijloc, pe care o indrageai mult in trecut, dar ti-ai face rau. Asa ca taci in continuare si descoperi ca tacerea se transforma.
Ti-e frica de ce simti in interior si te gandesti ca ar trebui sa nu te mai gandesti asa cum o faci de ceva timp. Timpul zboara si tacerea o sa ti se uite, pana cand mai aduni inca una, din neglijenta altora. Si atunci o sa te hotarasti ca e mai bine sa renunti la niste oameni din jurul tau si sa ramai cu mai putine taceri.

sc