21 December 2010

Passing through

It feels like home...and I could say, like Christmas too, even if  it isn't anymore the Home(house) I knew it like home and I still know it. Only that  my soul is sick. Not much..but it is..Maybe someone will figure out a way to stop the bleeding..if not, it will bleed on and on..till it will stop and heal alone.
Some moments are ok..I'm feeling happy with everything is going on around me..but again comes that "pressure" I was talking about in another post and I'm in mood for nothing. I just wait for the Christmas to come and celebrate this holiday and then Go. Sometimes, like now, I just want to go in that trip and never come back here, in this circumstances..and to remain there, in another country,with other people dear to me and in other surrounding..but I have to think positive and wait for the next year to come, pass some months and if everything will be fine, to Go again, this time for good, not in a trip.


14 December 2010

Superb! Matt Cardle - Just The Way You Are - The X Factor Live show 2

13 December 2010

Pray

I wish I could write like other times but today I can't. It's just too much pressure on me...knowing that they are there..and look! the ironic fate: I hear an ambulance..
and i recall her like she was when she was young and I was a child and I would like to Stop the Time..and I hope that she's still as i knew her  the last time i have spoken with her, just a few hours ago...something is pulling me there...something is keeping me here...I just pray and hope that everything will be allright, like other times...

18 November 2010

Now, I resign.

When you really want to make everything better for a good change and you hope that people will understand you, not only expect you to understand them, there you put a Stop. 
You stay and think what have you done wrong and what have you done well....what should you do next?...and of course, what is the cause that made them act like this? And what have they done?

Everything would be easier to resolve if the problem would not include "your own blood". And everything would be different if you would seen at least One change in the person's behaviour , a change you've been expecting it, for at least five years. But when you see that you stay and hope, like a good samaritan, that maybe if now is like this, it would be like this further on, because the person has change; and than, the reality shows you, again : you stayed and hoped, and waited for...nothing...than you quit. Maybe not for a long time, but you quit and that's what matters now...

Therefore, I quit, I yield. I resign. And I resign myself.

 


10 November 2010

Revenire din absenta aparenta

Bine v-am regasit pe voi, cititorii mei! Si scuze pentru absenta, insa treburile personale (studii, gospodareala, administrative, familiare - bunicii :(  ) m-au tinut departe de o noua postare, insa here I am!

Ca intotdeauna, trebuie sa o iau iar de la capat dupa o perioada agitata cu de toate si putine zile de relaxare pentru mine si baby sitting cu fratemiu, caci am fost singurei,  revin sa ma ocup de treburile mele, mai mult.

De maine lucrurile or sa intre in normal, imi pierd atributiunile de sora mai mare, de fapt le las voit in grija alor mei si cred ca o sa ma apuc de scris mai mult ca inainte, nu doar pe blog ;)

O sa-mi continui planurile incepute , sunt destule, dar eu de mult sunt polivalenta asa incat sper sa le duc la bun sfarsit si pe cele pe termen scurt, dar si pe termen lung.

I'll be back with news and "storing" afterwords.

25 October 2010

Inspir, Expir




Uneori, asa cum mi se intampla acum, simt nevoia sa ma teleportez in desert cum e cel din fotografia ce-mi da liniste amintindu-mi de excursia de anul trecut din Tunisia ( pentru informatii calatoria a fost 95% exact ca cea descrisa aici, exceptand perioada , excursia in desert a durat 3zile din cele 7 petrecute in Tunisia si alte locuri vizitate in particular din orasul in care am stat: http://www.ifeel.ro/c_tunisia-excursie-in-desertul-sahara.html );
 intr-un loc izolat
, in care sa urlu si sa ma descarc de energia negativa din mine, produsa de neajunsurile vremurilor in care traim, de orice fel, de la cele materiale pana la cele ce tin de psihicul si sufletul -dificile uneori- ale oamenilor, chiar si a celor cu care zi de zi ne impacam bine.

22 October 2010

Trecut si prezent -mesajul meu-al saptamanii 24aug. trimis-campania Superlove

Acum doi ani de zile eram o fata dezamagita de dragoste, deoarece nu-mi gasisem perechea. Dupa doi ani de zile imi pregatesc nunta pentru la anul. As putea spune ca mi-am gasit perechea sufleteasca, dar ar fi putin si nesemnificativ.
De-abia cand vorbesti cu un om drag timp de 6 ore prima oara cand il vezi si ti-e greu sa te desparti de el, si ai vrea sa-l iei cu tine peste tot, incepi sa-ti recapeti increderea in dragoste. Apoi observi ca incep sa zboare fluturi prin stomacul tau, ca fiecare zi ce trece fara el aproape te face sa ai discutii interminabile la telefon si sa faci tot posibilul sa-i fii aproape. In sfarsit, il ai aproape. Traiesti zi de zi alaturi de el si ai astepta sa te saturi, insa fiecare zi iti aduce ceva nou si descoperi dragostea in toata splendoarea ei.
Si asa incepi sa crezi cu toata inima din nou in dragoste. Si ii multumesti lui Dumnezeu ca ti l-a scos in cale si ca vrea sa fie al tau pentru toata viata. Nu e nimic mai frumos decat sa faci planuri de viata impreuna, sa te muti dintr-un oras in altul pentru dragostea vietii tale, dovedindu-i iubire.
Dragostea e totul in viata pentru mine. In fiecare gest pe care il fac pun dragostea sufleteasca ce-mi ghideaza pasii in viata, deoarece am invatat sa am incredere in oameni din nou si sa ofer cat mai multe, deoarece Dumnezeu iti ofera inzecit cand te astepti mai putin. Important e sa nu iti pierzi speranta oricat de grele ar fi incercarile vietii. Dragostea e diversa. Vine cu fluturi in stomac, indragosteala, continua sa se sedimenteze calma, ii mai scade din intensitatea primelor momente, insa ramane cimentata in suflet daca o intretii si ai grija sa nu se crape.
Dragostea e el si ea. Dragostea este omul.

20 October 2010

Pe acasa..

Azi mi-am facut o zi plina, dupa una in care m-am ocupat de referate si chestii de scris...azi aveam nevoie de altceva asa incat am trecut la gospodareala..si am ajuns la concluzia : o sa-mi fac o casa mica...cu cate camere imi trebuie doar una de musafiri....caci e treaba multa daca stai la curte,casa, de toate, dar am avut energie de consumat ce sa fac...
In Suceava e urat..dimineata m-a trezit iar cu picuri de ploaie...apoi s-a mai luminat si parea ca imi zambeste soarele...dar de fapt a fugit repede la altii si m-a lasat asa cu o vreme innourata si iar cu picuri...plange cerul zilele astea in nordul tarii nu stiu ce-a patimit saracul:)
Continui cu acupunctura, mai am vreo patru zile de mers si pot sa zic ca sinuzita mea netratat de ani de zile e deja moarta...sau aproape gata...respir mult mai bine si cand intru de la frig la cald in casa, aici in Suceava, dupa patru ani de caldura la Bucuresti ; deci tot ce pot sa spun e : apelati la acupunctura si la un doctor bun care sa va scape de tot felul de boli pentru ca functioneaza foarte bine.
E al doilea an in care fac acupunctura si vorba doctoritei unde dai si unde crapa , imi reglez si metabolismul cu ocazia asta - caci plamanii au legatura cu intestinul gros si alte chestii complicate de medici :))
Mai am "oleaca de treaba" asa ca va las..
Sa aveti o zi excelenta, plina de energie!

15 October 2010

Dialog cu ...constiinta...si el...

Uneori mi-e atat de greu sa te inteleg de ce faci anumite lucruri atunci cand ma astept mai putin..probabil asa e destinul...as fi vrut cu totul altceva insa a rezultat o durere...mi-ai spus ca vrei sa fie bine..am incercat sa fie cat mai frumos..spui ca nu e asa, ci la fel ca inainte..dar sunt sigura ca am facut altceva decat inainte..sper sa-ti dai seama si tu de lucrurile noi si sa faci si tu...altceva...pentru a face impreuna ceva frumos..
Nu vreau sa mai scriu azi..vorbim maine

12 October 2010

Back home...










Duminica , dupa o saptamana de ploaie petrecuta in poluanta noastra capitala romaneasca m-am intors de la Bistrita, de la rude spre Colibita. Zona superba, lac magnific, o zi excelenta, senina, calduroasa chiar pentru aceasta vreme, potrivita pentru plimbarea noastra.
 Trebuie neaparat sa mergeti acolo daca puteti bineinteles; Colibita e ca o priveliste mifirica din povestile auzite in copilarie..ai parte de munte, padure, apa, soare, cer senin si o toamna desavarsita cu copacii arzand de frunze ruginii si brazii vesnic verzi.
Va ofer doua pagini in care puteti admira mai amanuntit frumusetea de acolo www.colibita.ro si http://www.fishermans.ro/

5 October 2010

Ganduri gandurele..

A trecut prima zi in capitala..uitasem cat de aglomerat poate fi...stiam..dar..totusi..imi place ca au terminat de amenajat zona Herastrau de cand am plecat eu in vara...e frumos..cu multe flori..cred ca intr-o zi in care nu o sa ploua cum e azi...o sa merg pe acolo...in amintirea timpului frumos de altadata petrecut cu iubitul..
 Sper ca peste doua saptamani cand vin la examene sa mai apuc vreme acceptabila de plimbat caci un pic de dor de Bucuresti am nu pot nega..desi la capitolul trafic..nu mi-e rusine deloc cu Suceava...s-a dezvoltat atat de mult cu vreo 3, 4 malluri si atractii care scot pe strazi toata ziua masinile sucevenilor, dar si a celor din toata zona bucovineana...si atunci vezi tu trafic a la capitala..noroc ca autobuzele au niste soferi kamikaze si am avut abonament ca nu merita sa mergi cu masina, ajungi in 40 minute daca e trafic acceptabil dintr-un colt in altul al orasului cu domnii kamikaze..
 Tre sa recunosc avantajele majore ale metroului in Bucuresti inca o data...e sfant...pacat ca nu sunt apreciati mai mult cei care lucreaza acolo..aici faci o distanta egala cu cea de sus in maxim 25min cu metroul...si deja bucurestenii si cei de aici au uitat lucrul asta..il iau ca pe ceva normal, banal..asa trebuie sa fie..se urca in metrou, citesc o carte, asculta o melodie la mp3,4 etc. ori isi face o pasiune din a se uita dupa fete,fetze frumoase daca e mascul si dupa masculi draguti daca e "madmoisela" cum ziceam eu cand eram mica..
La fel si cu internetul..putini se gandesc ca de fapt e o mare minune in sine sa poti scrie acum un rand si in secunda urmatoare sa ajunga la prietena ta din alta tara indepartata..da o sa-mi explicati cum sta treaba cu tehnologia insa eu tot o sa va zic ca daca la origine nu ne era dat voie sa ajungem la aceste descoperiri degeaba...asa incat apreciez si  munca umana..dar ganditi-va la lucrurile minore din jurul nostru pe care le luam drept normale...cat de frumoase sunt in esenta si cum am uitat toti de ele, din cauza grijilor cotidiene..
 Azi sunt mai  melancolica...cred ca mi se trage de la vreme..insa toti..think about it..si..try to make a better world.

4 October 2010

Prima zi de master

Azi e prima zi de master, modulul III la Buc., la Academia de Politie,  in care stau la rude..mi-e dor de vremurile in care stateam in chirie, la etajul 8,pe str.Foisorului,  in garsoniera noastra cocheta...de imprumutat. Cred ca o sa trec pe acolo intr-o zi...peste doua saptamani cand mai revin la capitala..deocamdata stau doar pana vineri.

Pot spune ca cei  mici au o imaginatie bogata, pentru a nu stiu cata oara, daca nu eram destul de convinsa pana acum, ieri m-am lecuit: verisorul meu scump si drag mi-a umplut seara trecuta de "voie buna si cantec" cu jucariile si povestile sale..are o memorie ceva de speriat.. 

 Acum ma pregatesc sa plec la studii..deja ma gandesc la altele..cred ca am innebunit in ultima vreme de parca n-am invatat destul atatia ani ...dar viata insasi e o invatatura cu mii de alte invataminte asa incat sa-i dam inainte cu tupeu!

2 October 2010

Bagajele pentru master

Weekendul plecarilor...acum miroase a mancare gatita si a voiosie in trenuri..autocare...microbuze...azi, maine..studenti, masteranzi, toti pleaca spre institutiile de invatamant, gata sa inceapa un nou an scolar. 
Cu totii facem bagajelul...punem ce ne trebuie si ne pregatim sa ne luam iar zborul de acasa, in favoarea unui loc mai rece sau calduros intr-un camin sau intr-o chirie...toti cu acelasi scop: studii...oficial..neoficial...trecem prin perioada maturizarii , in care petrecerile si invatatul merg mana in mana..doar ca unii mai batrani asa ca mine au uitat de mult de petreceri in favoarea altor lucruri placute..calatoriile.
Bine ca maine o sa am o companie placuta pe drum, o prietena asa incat nu o sa fie plictisitor drumul de vreo 6,7 ore pana la Bucuresti. Apoi o sa ma revad cu matusica mea draga, care are doar 30 ani si un plod obraznic...frumoasa descriere nu?Stiu...dar daca asa e..ce sa facem..ne suportam...
V-am lasat ca drumul e lung si bagajelul e de fapt bagajoi...si mai am de pus...si stau doar o saptamana;))
 S-aveti jumatate de weekend cat a mai ramas asa cum va doreste sufletelul!

30 September 2010

Eul celalalt

- Numele de familie si prenumele?
- Christine Zellenger.
- Anul de nastere?
- Inconfundabil, cand se iubeau
parintii mei.
- Originea?
- A unei dame victoriene.
- Profesiunea?
-Iubesc viata.
- Parintii?
- Doi indragostiti.
- Numele mamei?
- Mama mea.
- Ocupatia ei?
- Comert cu vise.
- Ai fost supusa
judecatii vreodata?
- Am stat niste ani inchisa: in suflet.
- Rubedenii peste hotare ai?
- Da. Prietena de-o viata.
-Crezi in dragoste?
-Viata insasi e dragoste. 

29 September 2010

Un fragment dintr-o carte interesanta

"Voi cita pentru început povestea plină de dramatism şi cu multe elemente de cunoaştere utile, trăită de Shelley Yates din Canada (Halifax, Noua Scoţie), în noiembrie 2002.
Împreună cu fiul său în vârstă de 4 ani, în timp ce se deplasa cu propriul automobil, acesta derapează prin acvaplanare şi se scufundă într-o mlaştină. Shelley încearcă să deschidă portierele maşinii, dar acestea rămân blocate. O apă rece şi întunecată invadează interiorul automobilului. Este disperată să-şi salveze copilul, dar apa pătrunde în interior şi nu le mai lasă nici un spaţiu liber pentru a respira, înainte de a-şi pierde cunoştinţa, aude o voce care îi spune să rămână calmă, până ce vor veni salvatorii. După 15 minute salvatorii o scot fără cunoştinţa din automobil. După alte 7 minute este reanimată. In acea clipă reuşeşte să spună salvatorilor şi de existenţa copilului său în interiorul maşinii. Trecuseră deja 22 de minute, în final este scos şi copilul afară, fiind de urgenţă expediat, fără cunoştinţă, la un spital de copii. Medicii de acolo îi comunică mamei, judecând după normele nxedicinei actuale, starea fără speranţe a copilului său. Creierul era mort şi toate organele erau invadate de sânge. Este sfătuită să îl ia acasă, pentru că, chiar dacă ar reuşi să-1 reanimeze, ar rămâne doar într-o stare vegetativă. Dar vocea din eter îi spune altceva: „Ai încredere. Urmează cu stricteţe aceste instrucţiuni". Şi o sfătuieşte să facă apel la mai multe persoane, pentru a-i reface „câmpul de energie" al copilului în şedinţe de 20 de minute, aplicate la interval de o jumătate de oră, timp de 3 zile încontinuu. Fiecare persoană venită în acest scop era rugată să-i ofere copilului „energia sa pozitivă şi iubirea sa".

Probabil că medicii au fost şi ei surprinşi şi curioşi să vadă efectul unui astfel de experiment, care eluda toate canoanele ştiinţei medicale şi au acceptat propunerea mamei copilului. După 72 de ore copilul deschide ochii şi îşi recunoaşte mama. După două săptămâni de recuperare era prezent pe locul de joacă al copiilor. Era complet recuperat. Incredibilul se produsese. Întoarsă acasă cu copilul, vocile continuă să-i vorbească, spunându-i că omenirea şi-a pierdut controlul, Şi-a pierdut legătura cu Dumnezeu şi cu Pământul şi că întregul Univers este deranjat. O roagă să transmită un mesaj de „dincolo" pentru întreaga omenire, îi spun că este în puterea oamenilor ca prin iubirea tuturor, prin sentimente de solidaritate şi de compasiune, să renască Pământul şi să-1 vindece, pregătind o nouă etapă în istoria lumii. Va fi un timp al păcii şi al armoniei. Aceasta este voinţa exprimată de „dincolo". Salvarea lor şi mai ales reanimarea imposibilă în condiţii normale a copilului, s-au voit a fi dovezi ale existenţei unei puteri, care ne supraveghează şi ne îndeamnă să ne trezim spre binele nostru. Este nevoie ca oamenii din toate colţurile globului să se unească pentru a aprinde „Sistemul Energetic Divin al planetei" şi a o lua de la capăt, aşa cum au procedat cu fiul său.
I s-a mai spus, de asemenea, că toţi oamenii sunt conectaţi printr-o reţea la Sursă. Toate speciile de animale au propria reţea, care le permite comunicarea între ele. De aici derivă comportamentul lor coerent, inteligent pe care, în paranteză fie spus, noi îl atribuim doar instinctelor. Aşa, de pildă, i s-a spus cum sunt animalele avizate prin această reţea de iminenţa catastrofelor naturale, reuşind astfel să evite, după cum ştim, pericolele. Şi iată ce amănunt interesant, cu trimitere la texte cunoscute, urmează acum: omul a ales cu multe mii de ani în urmă să se deconecteze de la reţeaua comună pentru a avea liber arbitru. Pentru mine această aserţiune este uimitoare, încă în 1978 scriam în Inteligenţa materiei că, în timp ce omului i s-a dat liberul arbitru, care îi permite să discearnă realitatea şi să aibă opţiuni, restul lumii vii este dependentă de inteligenta naturii.

Liberul arbitru, spune mai departe mesajul primit de Shelley, i-a permis omului să dispună de sine însuşi/ dar şi să comită erori, care au devastat planeta. Acum cumulul de erori şi-a atins limita şi a continua poate precipita „sfârşitul Pământului". De aceea suntem sfătuiţi/ insistent rugaţi să ne reconectăm la reţeaua Pământului pentru a-l vindeca oferindu-i un „val de iubire". I s-a explicat că aşa după cum câmpul de energie al fiului său a fost grav deteriorat, aşa este acum şi cel a Pământului. De aceea este nevoie de refacerea vitalităţii planetei, prin reîncărcarea sa cu energia sentimentelor noastre de iubire, de pace şi armonie.
Avem, prin această „întâmplare", demonstraţia ideii că, la nevoie, Sursa renunţă la „pilotul" nostru auto-mat şi preia iniţiativa. Acest copil, cu date identificabile, nu ar fi avut nici o şansă de supravieţuire şi mai ales, de revenire la normal, fără o intervenţie din „eter". Sunt de reţinut din această dramă câteva elemente foarte importante pentru cunoaşterea noastră. Universul, Sursa de dincolo de noi, nu vorbeşte când vrem noi să-i testăm existenţa, ci doar atunci când vrea să intervină, după criterii ce ne scapă. Unul ar fi acesta, de a ne da un semnal de existenţa sa voind să ne transmită ceva. Un alt motiv de intervenţie concretă, evidentă în viaţa noastră ar putea fi dictat de locul şi rolul pe care îl avem în funcţionarea Universului. Sunt scrise volume întregi cu istorii de acest gen, pe care lumea le ignoră. Intervenţia în drama lui Shelley avea un scop precis: prin miracolul săvârşit să ateste veridicitatea Sursei, care imploră omenirea ca, în interesul său, să se reconecteze la origini, la reţeaua Pământului şi a Universului aducând pacea şi armonia, de care are o vitală nevoie."
Prof. DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN — ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT

28 September 2010

Salina Cacica









Merita sa treceti pe acolo cand aveti timp si dispozitia necesara. Convenabil pentru sanatatea voastra ar fi sa stati inauntru minim o ora, sa observati diferenta de stare cand iesiti afara, dupa ce ati urcat cateva zeci...sute?de scari hai sa nu va sperii sunt doar cateva zeci cred..dar iesi mai sanatos de acolo asta e clar.
Eu am fost pentru problemele mele orl-istice..mai mult in plimbare si pot sa zic ca  mi-a facut foarte bine, of course ca trebuie sa mai merg caci cu o floare nu se face primavara, mai degraba toamna:)) dar acum combin cu acupunctura si da rezultate bune.
Poti juca tenis de masa, volei, fotbal, depinde ce vrei sa faci...se gasesc activitati diverse..a si bineinteles am uitat sa spun coboratul si urcatul scarilor care te antreneaza pentru o zi in forma..


27 September 2010

Vorbele..armele femeilor..

Se zice ca nu e bine sa tii supararile in tine..iar daca nu te intelegi cu cineva..nu esti impacat cu tine de fapt si cu actiunile tale.
Dupa o luna de nevazut , fara sa vreau, m-am reintalnit cu supararile de altadata doar ca acum erau deghizate in saluturi si o discutie amiabila, care ducea la concluzia ca timpul si-a facut treaba..acum ramane sa vedem pana cand...ca peste o luna e posibil sa apara iar norii..asa e la noi, femeile..stapana e doar una in  casa, asa ca ideea "fiecare la casa lui" pana la casatorie mi se pare cea mai inteleapta alegere,daca nu poti sa te muti doar cu el.
" Eu şi soacra

Eu cu soacra mea suntem
Ca la muzică refrenul:
Când îi fac eu ei catren,
Când îmi face ea…ca-trenul!" 
-epigrama de Emil Ianus

23 September 2010

Claudica bolnavica...

Ieri ma durea fruntea si aveam nasul desfundat apoi curgea..apoi se infunda..neinteresant stiu..doar ca s-a intamplat avalansa dupa ce am luat prima lingurita din reteta promovata de Monica Tatoiu...seara am mai luat o lingurita..iar aceeasi avalansa...am zis ca o fi bine si cred ca asa e...avand in vedere ca am avut sinuzita netratata ani de zile,bronsita si orice afectiune orl posibila...si multe altele am zis sa incerc si eu ca doar nu tre sa ajung la cancer sa iau miere,propolis,polen, laptisor de matca si ser fiziologic...daca va intereseaza reteta e pe net all around ..caci cand am cumparat ingredientele toti m-au intrebat:E pentru reteta Tatoiu? 
Deci va dati seama cati oameni bolnavi s-au dus numai in Suceava, pe la apicola, farmacii etc. si s-au hotarat sa faca reteta acasa...amicul meu apicultor nu mai avea miere de salcam acum la sfarsitul verii, atat de solicitat a fost din primavara pana acum, dar a gasit la cineva si pentru mine...adevarul e ca mierea din comert lasa de dorit foarte mult...cea naturala de la apicultori e altfel se vede si acum am si in punga si in borcan in frigider si nu s-a zaharisit deloc..spre deosebire de alta ,luata acu trei ani tot de la cineva..dar se pare ca si secretele apiculturii sunt multe...
in concluzie azi sunt racita, ma doare gatul, sunt moale si etc. ori a fost de la reteta (nimic de rau)ori chiar m-a luat raceala...stiu de la acupunctura ca e normal cand faci anumite tratamente sa te simti ca si cand ai fi bolnav, de exemplu acupunctura iti induce aceeasi stare de boala cu boala netratata..tin minte ca anul trecut imi curgea nasul siroaie dupa doua saptamani de acupunctura...mi-a iesit tot raul...insa acum mai am nevoie de o tura de 14 zile asa ca ma pregatesc si pentru acupunctura...stiu ei chinezii astia ce stiu....e foarte interesanta terapia lor..una dintre ele...am simtit-o pe pielea mea...ma simteam foarte diferit si relaxata dupa sedintele de acupunctura...sa nu mai zic ca bronsita mi-am tratat-o ..mai am ceva pe acolo cu sinuzita ca e mai grava si sper sa fie bine..sa ma imunizez si eu mai bine.
Sfatul meu e sa incercati si voi cand aveti timp liber si bani(Sedinta e in jur de 40,50 ron peste tot si dureaza vreo 45,50 minute) macar primele 10sedinte de acupunctura pentru orice boala, cele vechi necesita mai multe sedinte si va veti simti mai bine si nu fac reclama la nimic, va zic doar ce am simtit eu pe propria piele..si corp si etc.

21 September 2010

2 ani

Acum doi ani de zile eram o fata dezamagita de dragoste, deoarece nu-mi gasisem perechea. Dupa doi ani de zile imi pregatesc nunta pentru la anul. As putea spune ca mi-am gasit perechea sufleteasca, dar ar fi putin si nesemnificativ. De-abia cand vorbesti cu un om drag timp de 6 ore prima oara cand il vezi si ti-e greu sa te desparti de el, si ai vrea sa-l iei cu tine peste tot, incepi sa-ti recapeti increderea in dragoste. Apoi observi ca incep sa zboare fluturi prin stomacul tau, ca fiecare zi ce trece fara el aproape te face sa ai discutii interminabile la telefon si sa faci tot posibilul sa-i fii aproape. 
In sfarsit, il ai aproape. Traiesti zi de zi alaturi de el si ai astepta sa te saturi, insa fiecare zi iti aduce ceva nou si descoperi dragostea in toata splendoarea ei. Si asa incepi sa crezi cu toata inima din nou in dragoste. Si ii multumesti lui Dumnezeu ca ti l-a scos in cale si ca vrea sa fie al tau pentru toata viata. Nu e nimic mai frumos decat sa faci planuri de viata impreuna, sa te muti dintr-un oras in altul pentru dragostea vietii tale, dovedindu-i iubire. Dragostea e totul in viata pentru mine. 
In fiecare gest pe care il fac pun dragostea sufleteasca ce-mi ghideaza pasii in viata, deoarece am invatat sa am incredere in oameni din nou si sa ofer cat mai multe, deoarece Dumnezeu iti ofera inzecit cand te astepti mai putin. Important e sa nu iti pierzi speranta oricat de grele ar fi incercarile vietii. Dragostea e diversa. Vine cu fluturi in stomac, indragosteala, continua sa se sedimenteze calma, ii mai scade din intensitatea primelor momente, insa ramane cimentata in suflet daca o intretii si ai grija sa nu se crape. 
Dragostea e el si ea. Dragostea este omul.

18 September 2010

E greu cand te simti de plumb si nu poti inainta pentru ca nu are cine sa te traga..usor usor mai arunci o haine de plumb dar parca tot grea te simti cand vezi ca nu esti inteleasa..ti-ai dori macar sa fie facut un efort si din partea cealalta cum incerci tu asa prost, dar incerci sa-ti dai jos o problema si sa mergi mai departe..maine se uita...si  se merge in continuare, dar mana mea in mana lui nu inseamna ca nu e de plumb si trebuie ajutata..Ba da..doar ca alte greutati ii umbresc grija lui, care altadata era mai mare pentru noi..acum daca greutatea il apasa n-are nicio problema in a-i da drumul prea usor sa plece in urma noastra..unde raman si eu..uitandu-ma la el, care se indeparteaza parca bucuros ca s-a usurat de o problema..
uneori mintea imi joaca feste..atat de mari ca mereu ies culpabila din lamuririle facute...care adeseori se fac..dar separat..si nu se impreuneaza spre un viitor clar..ci pentru a le amplifica pe cele facute data viitoare..
de mult nu am stat treaza si nu  mi-am descarcat sufletul noaptea , in intuneric, auzind o respiratie vaga si gandindu-ma de ce am ajuns in punctul ala...intrebandu-ma daca adorm si ma trezesc a doua zi..oare sa am speranta ca voi scapa de plumbul din suflet?

16 September 2010

Dorinte pentru sufletel..

De  vreo trei ani tot imi doresc sa incep sa scriu o carte..doar ca s-a transformat dorinta in blogul acesta..ma gandesc sa fac o colectie de articole..cu teme asemanatoare..si mai tarziu sa scot si o carte..pe langa asta mi-as dori sa scriu un roman..autobiografie..si biografiile prietenilor, cu niste povesti de viata foarte interesante, dar moderne..care sa se incadreze in tumultul traiului de azi...altfel nu stiu cat de interesant ar fi pentru cititori..Trebuie doar sa-mi gasesc timpul pentru pornire...ca apoi continuam scrisul..
Tot de mult imi doresc sa iau niste cursuri de fotografie..desi nu-mi place partea tehnica asa mult; imi place sa surprind anumite cadre...as avea inclinatie spre a surprinde spontaneitatea si frumusetea naturii si a oamenilor in diverse ipostaze..ramane sa vedem ce facem in acest sens.
Avand in  vedere ca la anul ma marit..cel putin asa e in programul din septembrie 2011 trebuie sa iau niste cursuri de dans..de tot felul..pe care iarasi le-am amanat de ani de zile...dar din noiembrie incepe o noua serie de incepatori asa ca am de gand sa ma inscriu, cu ocazia asta imbin utilul cu placutul si poate mai slabesc...ca cu sala..merge dar cam greu.
Alta dorinta arzatoare tine de partea profesionala..imi doresc sa mi se implineasca un vis dar mai incolo, dupa ce mai acumulez niste experienta in televiziune..mi-as dori foarte mult sa am o scoala de televiziune, impreuna cu cineva, caci necesita fonduri mari, dar stiu ca am inclinatie spre predat si invatat si-mi doresc sa impartasesc si altora cunostintele mele si sa-i previn caci nimic nu e doar roz in lumea asta. Mai mult gri o sa imbraci pana o sa ti se inrozeasca hainele..
Si daca se rezolva ceva la anul dupa nunta legat de luna aia de vreo trei saptamani de miere si apoi stat in Angia nu pot spune decat ca sunt o norocoasa..ramane sa vedem cum decurg lucrurile pe plan profesional pana atunci.

15 September 2010

Prima..prima..

Prima zi de şcoală generală: emotionanta si confuza..nu-mi placeau regulile, insa vroiam sa vad ce inseamna scoala.
Primul tău sărut: La 15 ani. Saptamanile trecute l-am revazut pe baiat din intamplare si am aflat de la altii ca tocmai s-a insurat, logic avand in vedere ca era mai mareeee decat mine :P
Prima formaţie care ţi-a plăcut la nebunie: 3 Sud Est!!!!!!!!!!
Un CD al unei formaţii străine: Nu mai stiu.
Prima zi de liceu: La fel de emotionanta, noroc ca mi-am regasit in aceeasi clasa o colega din generala, cu care m-am imprietenit mai tare si acum suntem prietene si o vecina de bloc cu care nu vorbeam deloc inainte si in timp mi-a devenit o prietena buna, pacat ca nu am mai pastrat legatura.
Primul cuvânt pe care ţi l-a adresat prietenul sau prietena cel mai bun sau cea mai bună: Ceva de genul unui salut avand in vedere ca cea mai buna prietena a mea este Anca, nepoata vecinei bunicii din copilaria mea tumultoasa la tara; ne leaga o prietenie frumoasa de vreo 20 ani indata.
Prima zi de facultate: emotii si aici avand in vedere ca nu cunosteam pe nimeni si m-am dus in capitala, fata din provincie cu principii sanatoase de viata, bine ca esentialul l-am pastrat si acum.
Prima oară când ai postat pe blog: aveam emotii nestiind ce subiect sa aleg spre dezbatere, dar stiam ca o sa fie ceva legat de dragoste..


 

14 September 2010

Vizita pe la Falticeni


                                               Manastirea Slatioara- 20km de la Falticeni







 


 

 
 
Duminica asta nu stiam unde sa ne mai plimbam pe langa Suceava si am zis sa mergem intr-un loc unde vroiam de mult sa ajung si nu am reusit: Manastirea Rasca . Doar ca la intersectia renumita de langa Falticeni, unde indicatoarele iti arata drumul spre fiecare manastire din Bucovina am zis sa mergem si la Slatioara pentru ca a fost o data Calin si stia ca e frumos...intr-adevar acolo se ridica o biserica noua, alba, frumoasa pe un deal, care are toate ingredientele necesare pentru un loc linistit, unde sa te reculegi de fiecare data cand simti nevoia.
Apoi am mers si la Rasca, unde intr-adevar e o manastire foarte ingrijita si frumoasa, iar curtea e superba, iar in clopotnita bisericii a fost surghiunit Kogalniceanu timp de 6 luni.
Oricum merita sa mergeti intr-o plibare pe acolo cand aveti timp si drum caci te intorci incarcat cu o liniste sufleteasca ce-ti permite sa vezi lucrurile altfel.

13 September 2010

Prima zi de scoala...

 
 
 Ocupantele bancii a treia de la geam: de la stanga sus: Raluca, Andreea S.,Andreea O. si Claudia

                               Tortul clasei a XII a D - Colegiul National Petru Rares Suceava-promotia 2006

Cineva spunea ca azi trebuia sa faci cea mai buna impresie posibila. Doar e prima zi de scoala in toamna lui  2010. 
Imi amintesc si acum emotiile din prima zi de scoala...din clasa I ..eram complet aeriana si suparata ca  trebuie sa ma supun la alte reguli, ale strainilor, dupa ce ca mi-era deja greu cu regulile de acasa: "lasa joaca, treci la gradinita " etc. 
Dar uite ca dupa 16 ani de studii observ ca inca nu am terminat cu scoala...si mai vin vreo alti trei ani minim de studii...dar deh ce nu face omul pentru bunastarea lui.
Am impresia ca si prima zi de scoala s-a modernizat prea mult...mai des vezi florariile pline de oameni si aseara la ora 20 in loc sa vezi standurile de pe strada cu flori, aglomerate..in magazinele cu imbracaminte eleganta nu e niciun parinte cu copil, dar nu ai loc in  cele cu articole sport, de marca chipurile, caci fiecare liceean  trebuie sa-si arate personalitatea : ba de rocker ba de emo ba de razvratit de orice fel ar fi el..si mai vezi si unu doi imbracati la costum pe care logic colegii lor ii pun in categoria "tocilari" ca deh au avut tupeul sa se imbrace conform evenimentului...lumea e pestrita..si pestrita e mintea copiilor de azi..
Poate ca si parintii ar trebui sa aiba ceva mai mult de spus dar deh ii lasa liberi, ca asa e in modernism...pacat ca uneori asta coincide cu lipsa de preocupare pentru plozii lor, caci lumea de azi uita dupa ce sa alerge si alearga dupa "iubirea de arginti". 
Voi ce amintiri aveti despre prima zi de scoala? Astept comentarii...

10 September 2010

Update foto Iasi

                                             

8 September 2010

Arinis Gura Humorului

Targul Iesului

Cel tarziu maine revin cu fotografii din dragul nostru Iasi. Duminica am prins o zi frumoasa si am fugit de la bunicii din Dolhasca, la Iasi cu familia. Cum eu nu am fost la Gradina botanica din Iasi pana acum am zis ca niciodata nu e prea tarziu, doar ca nu stiam ca am de coborat multeeeee scari pana ajung la lacul din spatele Gradinii, oricum sportul e bun, incep sa-l accept ca parte din viata mea zilnic, desi inainte il uram la scoala. 
Nu am uitat nici de teiul lui Eminescu , daca tot am prins o zi frumoasa cu soare, ne-am pimbat prin Copou , ne-am oprit la Mall sa mancam fugitiv, apoi la plimbare prin Iasi.
Am uitat sa va spun ca prima si ultima oprire a fost la biserica, la Sfanta Paraschiva , insa evident ca la ora 12 duminica, era o coada mare sa intri la moastele Sfintei, asa incat am revenit pe la ora 17, dar era destul de aglomerat si atunci, oricum pentru un lucru din asta e mai bine sa astepti putin, sa te reculegi, sa te rogi pana ajungi acolo sa saruti moastele.
All in all cum zice englezul a fost o zi reusita , cu soare si destinatii turistice frumoase, doar ca la plecare, in Ruginoasa ne-a intampinat o rupere de nori de toata "frumusetea" posibila, incat nu puteai sa mergi asa ca am stat pe dreapta 10 minute, apoi am avansat si ploaia a lasat-o mai moale pana am ajuns acasa.

Asadar revin cu fotografii. Wait for me!

Comparatie interesanta



Comparatie financiara produse Amway cu alte produse.
Concluzie: avand in vedere faptul ca Amway=produse ecologice si cele din supermarket= produse chimice..trageti singuri concluziile.Nu mai zic ca Amway= comanda la usa, supermarket= costuri de transport.
Ar mai fi multe de zis , dar next time.

2 September 2010

1 septembrie 2010



Un an si 10 luni de dragoste. Ziua de ieri a fost plina si de bune si de rele. In final cele rele s-au dus pe apa sambetei si cele bune le-au inlocuit pentru toata seara. Dupa ce am mancat in oras, am uitat de greutatile zilei si de complicatiile traiului in perioada de criza , la lumina lumanarilor.
Timpul a trecut mai repede decat ma asteptam, iar evolutia relatiei a fost mai buna decat speram vreodata. Chiar daca am avut momente mai dificile, in care nu mai aveam aceeasi putere sa lupt pentru a continua de undeva a revenit forta inceputului si indragosteala din primele luni, iar cu fiecare luna care trece sunt tot mai sigura ca am facut alegerea corecta si ca la anul pe vremea asta o sa fiu foarte fericita, facand ultimele pregatiri de nunta pentru septembrie.
Restul e pastrat in suflet, amanuntele sunt menite sa ne pipereze viata cu fericire.

29 August 2010

De la Rarau la Durau

Pana la urma nu am mai ajuns pe Rarau; am mers doar pana la Zugreni si ne-am intors spre Dorna Candrenilor, unde in final dupa multe cautari esuate am gasit cazare la Pensiunea Daria. Pot spune ca a fost foarte bine mai ales ca am venit in ultimul moment, fara rezervare, iar facilitatile au fost diverse. Pacat ca am ajuns cam tarziu dupa ce ne-am plimbat mai mult, insa tot raul spre bine.
Azi dimineata ploua. Soarele de ieri intrase in concediu de-a binelea;era si culmea sa aiba concediu doar jumatate de zi :) asa incat am mutat gratarul la intrarea in foisorul de la pensiune si am facut ultima caserola de mici, inainte de o partida de remy, biliard si ping-pong. Dupa care spre ora doua ne-am facut bagajelul si pe o ploaie mocaneasca ne-am indreptat spre Durau.
Pe drum daca te uitai spre padure parea ca brazii fumeaza si ei o pipa, atat de frumos se vedea , iar dupa cateva ore a venit si soarele din concediu. Pacat ca noi ne indreptam deja spre Neamt . Duraul a fost la fel de frumos ca intotdeauna, mereu altfel, dar totusi aceeasi apa a fost la Coada lacului sau Poiana Largului cum vreti sa spuneti.
 Spre tristetea noastra soarele venise doar o fuga din concediu si a plecat inapoi, cedandu-i locul lunii...iar noi am ajuns acasa...asa ca va las sa va delectati cu unele fotografii.




28 August 2010

Excursie pe Rarau

Azi mergem pe Rarau..ne-a placut prea mult escapada de cateva ore de weekendul trecut si acum vrem sa stam doua zile..sper sa nu ne ploua prea tare maine, oricum stam la cabana asa ca fie ce o fi...important e sa te mai eiberezi putin de oras...parca inainte nu era asa sufocanta Suceava asta...acum e asa aglomerata incat nu mi-e dor de Bucuresti din punctul asta de vedere.
Revenim cu fotografii maine seara..pana atunci aveti grija de voi si distrati-va cat de bine puteti!

27 August 2010

Reintalnirea de pe strazile Sucevei

Reintalnirile de obicei sunt dragi. De data asta a fost o surpriza ciudata. Nu mai e cum era odata. Poate ca si eu m-am schimbat, dar totusi sa fii asa diferit..n-as fi crezut.. Se pare ca anii au trecut mai repede decat ma asteptam.
Iubirile intotdeauna sunt frumoase la inceput...si poate pe parcurs..insa la final..mereu ai un gust amar..ca doar de aia e final...Uneori regret ca nu am pastrat un final frumos macar in amintire, dar daca nu s-a putut asta e..
Poate peste ani cand voi fi mai inteleapta o sa raspund la un "buna ziua" daca o sa vina, insa acum nu s-a dus de tot gustul amar. De vina suntem tot noi, oamenii, care nu stim sa ne luam la revedere intr-un mod frumos.
Dar poate ca asta e o lectie mai lunga...de ani de zile , in care sa se cimenteze toate amintirile si sa fim impacati cu trecutul pe de-a intregul.

23 August 2010

Vis sau...

Se spune ca visele sunt produsul lucrurilor intamplate cu o zi in urma..cine stie...si daca visezi ceva care nu are legatura cu ce ai patit in ziua respectiva? Hm curios..Probabil ca mai visezi si ce e pastrat acolo intr-un colt din subconstient si te intrebi cum ar fi daca s-ar intampla lucrul respectiv .
Asa am patit eu acum doua seri cand m-am trezit putin naucita de ce am visat si am ramas in visare vreo jumatate de ora dupa ce am facut ochi..Era interesant visul daca era realitate..dar cine stie cat rezista reaitatea aia asa ca mai bine sa ne intoarcem la cea concreta si sa o traim cum stim noi mai bine..caci alegerile se fac la timpul potrivit..bune sau rele..ramane sa le suportam consecintele.

sc