29 December 2007
25 December 2007
23 December 2007
Inelele inchid in cerc iubirea
"De ai privi atent în vidul
din jumătatea plină de trăire,
nu doar acele forme ondulate,
contur pribeag de trup
- secundă fadă,-
în care cerul pierde din senin
şi iată:
rămâne doar o umbră, un destin
sau doar un dans în ritmul ploii...
Cartonul umed, o fotografie…
Atât rămâne din minunea dată.
Inelele închid în cerc iubirea.
Sufocă mut. Aripile se frâng…
Iar visul tău se pierde-n amoţire.
Vrei doar tabloul sau culorile din el sau sunetele stinse de tăceri?
Nu vrei pastelul, simfonia sau lumina din fiecare gest sau gând sau şoaptă?
Nu vrei să simţi iubirea-n valuri necurmată de un banal buchet de zile cenuşii?"Anne-Marie Bejliu
din jumătatea plină de trăire,
nu doar acele forme ondulate,
contur pribeag de trup
- secundă fadă,-
în care cerul pierde din senin
şi iată:
rămâne doar o umbră, un destin
sau doar un dans în ritmul ploii...
Cartonul umed, o fotografie…
Atât rămâne din minunea dată.
Inelele închid în cerc iubirea.
Sufocă mut. Aripile se frâng…
Iar visul tău se pierde-n amoţire.
Vrei doar tabloul sau culorile din el sau sunetele stinse de tăceri?
Nu vrei pastelul, simfonia sau lumina din fiecare gest sau gând sau şoaptă?
Nu vrei să simţi iubirea-n valuri necurmată de un banal buchet de zile cenuşii?"Anne-Marie Bejliu
22 December 2007
Semiotica...
Azi am facut multe..surprinzator m am trezit devreme,desi am adormit tarziu-sau devreme dupa ora de pe ceas..am asteptat...am mancat, am baut, am citit, am vorbit...am asteptat...am iesit, am cumparat, am alunecat-pe tocuri evident:) ...am asteptat...am tipat, am vorbit, am tacut..si iar am asteptat...am si stiut la un moment dat ca voi mai astepta...si am asteptat..acum am intuit si cam cat o sa mai astept...si astept...am oftat,oftez si o sa mai oftez...printre toate astea, nu am uitat ca zambetului ii sta bine asezat pe fata mea...si i-a stat binisor toata ziulica..desi uneori ma mai parasea, ii ceda locul oftatului...acum e cam timid zambetul meu...sa speram ca luna il va ajuta sa-si reia locul de cinste pe fata mea...daca nu, ma voi alina cu gandul ca asa a fost sa fie...
19 December 2007
Despre "egoism"
Ideea impregnarii gandurilor mele despre egoism in blog a venit azi, odata cu lansarea in discutie a cuvantului "egoism" de catre un amic (sper ca nu am gresit cuvantul cand am zis amic); dar unele lucruri pe care le voi scrie ma bantuiau dinainte..plus de asta ,la cateva minute dupa ce am vorbit despre egoism cu persoana respectiva, fara sa-mi dau seama am prestat o monstra de egoism si am participat la alta monstra de egoism...dar ce am prestat mai exact?
un gest de egoism..insemnand ce?pai cam ce spune definitia din DEX: EGOÍSM s.n. Preocupare, atenţie exagerată faţă de propria persoană şi de interesele personale, în dauna intereselor colectivităţii. [Pron. -go-ism. / < fr. égoïsme, cf. lat. ego – eu].
nu stiu daca 100% am facut asta dar din moment ce am facut o alegere in functie de nevoile mele in momentul respectiv, punand pe locul 2 ce era benefic pentru noi si nu pentru mine inseamna ca am fost egoista nu?Si e un lucru rau?A fi egoist e o greseala?Raspunsul e relativ bineinteles de la subiect la subiect..
privind egoismul din alt punct de vedere ma intreb daca o persoana interesata in primul rand de ea, de ascensiunea ei ca individ, care se poarta ca atare, -care nu prea stie sa aplice "regulile prieteniei" sau nu se arata dornica de a avea o relatie de prietenie cu tine asa cum o faci tu-poate fi catalogata drept egoista?Daca ma iau dupa DEX, raspunsul e da...e preocupata de ea...nu stie cum sa-si pastreze o relatie de prietenie-lucrul asta ne-a daunat interesele comune deci ar rezulta ca e egoista..insa eu o cunosc de multi ani si lucrul asta ma face sa nu o cataloghez in categoria egoistilor pentru ca ,fara sa-mi dau seama de ce, asociez cuvantul "egoist" cu ceva de rau,negativ, iar persoana respectiva nu e rea...prin urmare, complicata treaba si cu egoismul asta si manifestarile lui in public...
Daca ti se spune de cei din jurul tau ca esti egoist, ca te gandesti doar la tine, ca nu vrei sa comunici cu ei si tu te scuzi spunand ca asa esti tu si tu stii ce vrei de la tine, de la viitorul tau si nu o sa te schimbi pentru ceilalti-deoarece ei nu te accepta asa cum esti si ar trebui sa te ia asa cum esti- o fi bine? (si eu iar gresesc- sau nu depinde din ce punct privesti problema- gresesc clasificand actiunile celorlalti in bine si rau)
in final cred ca e o optiune personala, a fiecarui individ in parte cat de egoist alege sa fie...iar atata timp cat alege sa se iubeasca pe sine mai mult, dar nu dauneaza intereselor celorlalti e ok..zic eu:) astept comentarii sa-mi mai limpezesc gandurile
un gest de egoism..insemnand ce?pai cam ce spune definitia din DEX: EGOÍSM s.n. Preocupare, atenţie exagerată faţă de propria persoană şi de interesele personale, în dauna intereselor colectivităţii. [Pron. -go-ism. / < fr. égoïsme, cf. lat. ego – eu].
nu stiu daca 100% am facut asta dar din moment ce am facut o alegere in functie de nevoile mele in momentul respectiv, punand pe locul 2 ce era benefic pentru noi si nu pentru mine inseamna ca am fost egoista nu?Si e un lucru rau?A fi egoist e o greseala?Raspunsul e relativ bineinteles de la subiect la subiect..
privind egoismul din alt punct de vedere ma intreb daca o persoana interesata in primul rand de ea, de ascensiunea ei ca individ, care se poarta ca atare, -care nu prea stie sa aplice "regulile prieteniei" sau nu se arata dornica de a avea o relatie de prietenie cu tine asa cum o faci tu-poate fi catalogata drept egoista?Daca ma iau dupa DEX, raspunsul e da...e preocupata de ea...nu stie cum sa-si pastreze o relatie de prietenie-lucrul asta ne-a daunat interesele comune deci ar rezulta ca e egoista..insa eu o cunosc de multi ani si lucrul asta ma face sa nu o cataloghez in categoria egoistilor pentru ca ,fara sa-mi dau seama de ce, asociez cuvantul "egoist" cu ceva de rau,negativ, iar persoana respectiva nu e rea...prin urmare, complicata treaba si cu egoismul asta si manifestarile lui in public...
Daca ti se spune de cei din jurul tau ca esti egoist, ca te gandesti doar la tine, ca nu vrei sa comunici cu ei si tu te scuzi spunand ca asa esti tu si tu stii ce vrei de la tine, de la viitorul tau si nu o sa te schimbi pentru ceilalti-deoarece ei nu te accepta asa cum esti si ar trebui sa te ia asa cum esti- o fi bine? (si eu iar gresesc- sau nu depinde din ce punct privesti problema- gresesc clasificand actiunile celorlalti in bine si rau)
in final cred ca e o optiune personala, a fiecarui individ in parte cat de egoist alege sa fie...iar atata timp cat alege sa se iubeasca pe sine mai mult, dar nu dauneaza intereselor celorlalti e ok..zic eu:) astept comentarii sa-mi mai limpezesc gandurile
17 December 2007
Intre bine si rau
Ma intreb daca fara aceasta clasificare in bine si rau a oricarei existente pe Pamant-incluzand si oamenii si expresiile de genul “E buna rau!”- nu ar fi fost mai bine sau chiar ar fi fost un real haos asa cum ne lasa pe noi mintea- limitata de cat a vrut Dumnezeu sa stim- sa credem?
Ce e dragostea? Pe scurt as spune”E bine si rau”, daca tot am mentionat “coordonatele” acestea mai sus. La inceput e bine, cand se sfarseste e rau. La inceput e o privire sau doua sau nu e niciuna ; poate e un fluierat, poate ca nu, dar ce e sigur in era noastra e un “asl pls”-sa numesc asa rezumatul faptului ca e comunicare prin internet, cam peste tot, prin urmare dragostea e internet. Buna concluzie nu?Sau proasta?Si eu iar comit aceeasi greseala de a clasa concluzia mea in functie de "bine" si "rau".
Dar a gresi e omeneste.Si uite asa am ajuns la alta “expresie” inventata probabil dintr-un complex al umanitatii, cand a facut prima greseala, si-a insusit-o ca facand parte din ea,din omenire si uite asa un defect a devenit un lucru specific, ba chiar calitate.
Interesant nu? Caci monologul meu, sigur e neinteresant..cel putin la o a doua lectura deja ma oboseste si pe mine, daramite pe voi..e clar..rea idée am avut cand am incep sa scriu si uite asa nu pot scapa de “rau” si de “bine”.A si de “si uite asa” ...
Ce e dragostea? Pe scurt as spune”E bine si rau”, daca tot am mentionat “coordonatele” acestea mai sus. La inceput e bine, cand se sfarseste e rau. La inceput e o privire sau doua sau nu e niciuna ; poate e un fluierat, poate ca nu, dar ce e sigur in era noastra e un “asl pls”-sa numesc asa rezumatul faptului ca e comunicare prin internet, cam peste tot, prin urmare dragostea e internet. Buna concluzie nu?Sau proasta?Si eu iar comit aceeasi greseala de a clasa concluzia mea in functie de "bine" si "rau".
Dar a gresi e omeneste.Si uite asa am ajuns la alta “expresie” inventata probabil dintr-un complex al umanitatii, cand a facut prima greseala, si-a insusit-o ca facand parte din ea,din omenire si uite asa un defect a devenit un lucru specific, ba chiar calitate.
Interesant nu? Caci monologul meu, sigur e neinteresant..cel putin la o a doua lectura deja ma oboseste si pe mine, daramite pe voi..e clar..rea idée am avut cand am incep sa scriu si uite asa nu pot scapa de “rau” si de “bine”.A si de “si uite asa” ...
16 December 2007
Azi
Azi m-am trezit fericita.
Azi mi-au stralucit ochii.
Azi a nins.
Azi a nins din plin, rascolind amintiri, acoperind tristeti, descoperind bucurii.
Azi m-am plimbat prin ninsoare.
Azi ne-am batut cu zapada.
Azi mi-au inghetat mainile,nasul,picioarele ca in copilarie.
Azi am un catelus in pat.
Azi am fost fericita.
concluzie: e bine sa traiesti in ziua de azi, in clipa de acum.
Azi mi-au stralucit ochii.
Azi a nins.
Azi a nins din plin, rascolind amintiri, acoperind tristeti, descoperind bucurii.
Azi m-am plimbat prin ninsoare.
Azi ne-am batut cu zapada.
Azi mi-au inghetat mainile,nasul,picioarele ca in copilarie.
Azi am un catelus in pat.
Azi am fost fericita.
concluzie: e bine sa traiesti in ziua de azi, in clipa de acum.
11 December 2007
8 December 2007
"Unul dintre cele mai mari dezavantaje ale iubirii este ca, cel putin pentru o vreme, e in pericol sa ne faca fericiti."
"Tragedia iubirii este ca nu reuseste sa depaseasca dimensiunile temporale.Cand esti cu actuala iubita, gandul propriei indiferente fata de fostele iubite e de o cruzime deosebita.E ceva ingrozitor in ideea ca persoana pentru care azi ai sacrifica orice s-ar putea, peste cateva luni, sa te faca sa traversezi strada ca sa o eviti."
" Deasupra fiecarei povesti de dragoste planeaza ingrijorarea, pe cat de oribila pe atat de nestiuta, despre cum se va termina.E ca atunci cand,pe de-a plin sanatosi, incercam sa ne imaginam propria moarte, singura diferenta dintre sfarsitul iubirii si sfarsitul vietii fiind ca in privinta celei din urma avem macar certitudinea incurajatoare ca nu vom mai simti nimic dupa moarte."
"Tragedia iubirii este ca nu reuseste sa depaseasca dimensiunile temporale.Cand esti cu actuala iubita, gandul propriei indiferente fata de fostele iubite e de o cruzime deosebita.E ceva ingrozitor in ideea ca persoana pentru care azi ai sacrifica orice s-ar putea, peste cateva luni, sa te faca sa traversezi strada ca sa o eviti."
" Deasupra fiecarei povesti de dragoste planeaza ingrijorarea, pe cat de oribila pe atat de nestiuta, despre cum se va termina.E ca atunci cand,pe de-a plin sanatosi, incercam sa ne imaginam propria moarte, singura diferenta dintre sfarsitul iubirii si sfarsitul vietii fiind ca in privinta celei din urma avem macar certitudinea incurajatoare ca nu vom mai simti nimic dupa moarte."
4 December 2007
the truth is hard to swallow when you're choking on your pride
atunci..ce ne ramane de facut?sa ne permitem sa ne inecam cu mandria...sau sa ingurgitam adevarul, dupa ce ne-am inghitit si mandria bineinteles pentru ca altfel nu am putea da pe gat adevarul..?
raspunsul e relativ, pentru fiecare altul..ca orice lucru in lumea asta..
raspunsul e relativ, pentru fiecare altul..ca orice lucru in lumea asta..
2 December 2007
30 November 2007
28 November 2007
Lumea e satula de-al toamnei cant...
Cantec de toamna
de Paul Verlaine
Al toamnei cant,
Viori de vant
Il plang topite
Lovindu-mi lin
Sufletul plin
De corzi ranite
Decolorat
Si sugrumat
Cand ora bate
Plangand ascult
La vremi de mult
Indepartate
Si-n vant ma las
In raul pas
Care ma poarta
Din loc in loc
Acelasi joc
De frunza moarta
de Paul Verlaine
Al toamnei cant,
Viori de vant
Il plang topite
Lovindu-mi lin
Sufletul plin
De corzi ranite
Decolorat
Si sugrumat
Cand ora bate
Plangand ascult
La vremi de mult
Indepartate
Si-n vant ma las
In raul pas
Care ma poarta
Din loc in loc
Acelasi joc
De frunza moarta
26 November 2007
Despre prietenie...
Sambata seara..undeva in Suceava...intr-un restaurant plin de oameni, care s-au intalnit poate pentru a marca "iesirea de weekend", ne aflam si noi, doar ca din alt motiv.Unul mai placut- spun eu-pentru a aniversa intrarea in clubul studentelor de 20anisori a Ozisoarei mele:)
In timp ce fetele faceau fotografii de zor, pe mine m-a palit un gand existential-din acela care ma mai paleste uneori cand fac pe filosoafa..si privindu-le eu asa, profund, adanc, intens:) pierduta in amintirile de liceu, ma gandeam ce-o insemna de fapt, prietenia...
Am citit zeci de citate pe tema asta de-a lungul liceului si dadeam din cap in semn de aprobare la cele in care ma regaseam sau imi regaseam apropiatii...doar ca uitam ceva...esenta prieteniei se gaseste, se regaseste, isi schimba textura, aroma dupa intamplarile prin care ti-este dat sa treci cu sau fara cei carora le-ai atribuit responsabilitatea si frumusetea acestui termen;iar daca dupa mai multe intamplari din care tragi morala alaturi de oamenii aceia inseamna ca te leaga un sentiment de prietenie neconditionata.
Nu zic ca prietenia se rezuma doar la intalniri sau la a fi alaturi de prieteni,de aniversarile lor ;dar intalnirea de sambata seara a fost o reconfirmare a sentimentelor unor oameni care -dincolo de trecut, de relatiile mai apropiate sau mai putin apropiate in unele momente-nu au uitat de ceea ce inseamna prietenia si s-au intors cu drag, ca de fiecare data, la cei la care tin..unii dintre ei, stiindu-se de pe vremea primului an de scoala,primelor coronite si primelor serbari.
Seara de sambata m-a facut sa ma gandesc si la citatul acela "nu da pasarea din mana pentru cioara de pe gard" , gandindu-ma la actiunile mele din viitorul apropiat si la "Un prieten este cineva care te cunoaşte aşa cum eşti, înţelege ce ai fost, acceptă ce ai devenit şi, cu blândeţe, te lasă să creşti în continuare."Shakespeare
Inchei prin a spune ca prietenii stiu de ce;)..ce,cum,despre ce am vorbit eu aici..
In timp ce fetele faceau fotografii de zor, pe mine m-a palit un gand existential-din acela care ma mai paleste uneori cand fac pe filosoafa..si privindu-le eu asa, profund, adanc, intens:) pierduta in amintirile de liceu, ma gandeam ce-o insemna de fapt, prietenia...
Am citit zeci de citate pe tema asta de-a lungul liceului si dadeam din cap in semn de aprobare la cele in care ma regaseam sau imi regaseam apropiatii...doar ca uitam ceva...esenta prieteniei se gaseste, se regaseste, isi schimba textura, aroma dupa intamplarile prin care ti-este dat sa treci cu sau fara cei carora le-ai atribuit responsabilitatea si frumusetea acestui termen;iar daca dupa mai multe intamplari din care tragi morala alaturi de oamenii aceia inseamna ca te leaga un sentiment de prietenie neconditionata.
Nu zic ca prietenia se rezuma doar la intalniri sau la a fi alaturi de prieteni,de aniversarile lor ;dar intalnirea de sambata seara a fost o reconfirmare a sentimentelor unor oameni care -dincolo de trecut, de relatiile mai apropiate sau mai putin apropiate in unele momente-nu au uitat de ceea ce inseamna prietenia si s-au intors cu drag, ca de fiecare data, la cei la care tin..unii dintre ei, stiindu-se de pe vremea primului an de scoala,primelor coronite si primelor serbari.
Seara de sambata m-a facut sa ma gandesc si la citatul acela "nu da pasarea din mana pentru cioara de pe gard" , gandindu-ma la actiunile mele din viitorul apropiat si la "Un prieten este cineva care te cunoaşte aşa cum eşti, înţelege ce ai fost, acceptă ce ai devenit şi, cu blândeţe, te lasă să creşti în continuare."Shakespeare
Inchei prin a spune ca prietenii stiu de ce;)..ce,cum,despre ce am vorbit eu aici..
23 November 2007
Baudelaire a scris un poem in proza despre un barbat care petrece o zi plimbandu-se prin Paris cu o femeie pe care e gata sa o iubeasca.Pentru ca sunt de acord asupra atator lucruri, pe seara e convins ca a gasit companionul perfect cu al carui suflet se poate uni.Insetati, se duc la o cafenea noua si foarte in voga, pe coltul unui bulevard, unde barbatul remarca sosirea unei familii sarace care priveste prin fereastra la clientii eleganti.Ochii acestor bieti trecatori sunt atat de uluiti de bogatia si frumusetea din interior, incat naratorul se simte plin de mila si de rusine pentru pozitia lui privilegiata.Se intoarce sa priveasca la iubita lui, in speranta de a-si vedea gandurile oglindite in ochii ei.
Dar femeia cu al carei suflet era gata sa se uneasca exclama ca amaritii cu ochii lor cascati sunt insuportabili si-i cere sa cheme patronul care sa-i goneasca imediat.
Nu are fiecare poveste de dragoste asemenea momente?Cautarea unor ochi care sa-ti reflecte sentimentele, terminata cu o divergenta-fie ea pe tema luptei de clasa sau a unei perechi de pantofi.
Dar femeia cu al carei suflet era gata sa se uneasca exclama ca amaritii cu ochii lor cascati sunt insuportabili si-i cere sa cheme patronul care sa-i goneasca imediat.
Nu are fiecare poveste de dragoste asemenea momente?Cautarea unor ochi care sa-ti reflecte sentimentele, terminata cu o divergenta-fie ea pe tema luptei de clasa sau a unei perechi de pantofi.
Subscribe to:
Posts (Atom)