2 ani

Acum doi ani de zile eram o fata dezamagita de dragoste, deoarece nu-mi gasisem perechea. Dupa doi ani de zile imi pregatesc nunta pentru la anul. As putea spune ca mi-am gasit perechea sufleteasca, dar ar fi putin si nesemnificativ. De-abia cand vorbesti cu un om drag timp de 6 ore prima oara cand il vezi si ti-e greu sa te desparti de el, si ai vrea sa-l iei cu tine peste tot, incepi sa-ti recapeti increderea in dragoste. Apoi observi ca incep sa zboare fluturi prin stomacul tau, ca fiecare zi ce trece fara el aproape te face sa ai discutii interminabile la telefon si sa faci tot posibilul sa-i fii aproape. 

In sfarsit, il ai aproape. Traiesti zi de zi alaturi de el si ai astepta sa te saturi, insa fiecare zi iti aduce ceva nou si descoperi dragostea in toata splendoarea ei. Si asa incepi sa crezi cu toata inima din nou in dragoste. Si ii multumesti lui Dumnezeu ca ti l-a scos in cale si ca vrea sa fie al tau pentru toata viata. Nu e nimic mai frumos decat sa faci planuri de viata impreuna, sa te muti dintr-un oras in altul pentru dragostea vietii tale, dovedindu-i iubire. Dragostea e totul in viata pentru mine. 

In fiecare gest pe care il fac pun dragostea sufleteasca ce-mi ghideaza pasii in viata, deoarece am invatat sa am incredere in oameni din nou si sa ofer cat mai multe, deoarece Dumnezeu iti ofera inzecit cand te astepti mai putin. Important e sa nu iti pierzi speranta oricat de grele ar fi incercarile vietii. Dragostea e diversa. Vine cu fluturi in stomac, indragosteala, continua sa se sedimenteze calma, ii mai scade din intensitatea primelor momente, insa ramane cimentata in suflet daca o intretii si ai grija sa nu se crape. 

Dragostea e el si ea. Dragostea este omul.